3.2.11

Friendship


Astazi ma simt sensibila. De ce? Nu stiu. Se poate spune ca statul degeaba cinci ore, privitul pe pereti, uitatul urat la gardian si purtatul unui ecuson rosu si idiot in dreptul buzunarului drept al blugilor mei gri ma fac sensibila? Daca da, atunci de ce sa nu profit ca ma simt astfel...?

Astazi vreau sa fac ceva dragut pentru fiecare dintre voi patru, dar "astazi" se cam termina si o data ce timpul expira s-ar putea sa nu prea mai fiu asa sensibila. Vedeti voi, de fapt poza aceea spune tot. Noi cinci suntem cinci feluri diferite de fructe, dar ne incadram in aceeasi familie. Dulci, amare, acre, crude, fade. Cumva cand sunt cu voi ma simt ca si cum sunt intr-un intreg, ca si cum fac parte din ceva bine definit care imi place. Imi lasati un gust bizar, dar delicios. Va iubesc fiindca sunteti invariabil nebune si asta ne face asemanatoare. Findca va certati pe caloriile unui mar pana ma scoateti din minti. Fiindca fugi spre mine strigand "Mamiii!" de parca nu m-ai mai fi vazut de veacuri. Fiindca iti faci o iesire gramatica in loc de una dramatica.

Fiindca sunteti Eric al meu, iubirea mea si copii mei :x. Probabil fiindca va iubesc, da. N-am prea reusit sa fac azi ceva dragut pentru voi, dar as putea macar sa incerc sa storc ceva dragut din creierul meu obosit. Sa vedem...

Nu pot sa spun ca voi sunteti sensul vietii mele, ci doar ca fara voi viata si-ar pierde din sens. Nu pot sa spun ca fara voi mi-ar fi greu sa respir, ci doar ca nu as sti cum sa o fac intr-un fel in care sa merite. Nu pot sa spun ca voi imi colorati viata, ci ca fara voi isi pierde din culoare. 
Da, e cam complicat si se pare ca nu imi iese. Stiti ca va iubesc, da?

                                                                       Cu dragoste, 
                                                                  Carl (de fapt, tot eu...dar e o poveste mult prea lunga)



Aceasta proza a fost scrisa de una dintre cele mai bune prietene ale mele , de Marina.Desi ea crede ca nu i.a iesit foarte bine  , eu o ador. Ma facut sa zambesc atunci cand credeam ca nu o voi mai face ceva timp. Marina ( Mami , Coltisor ) , eu nu am talentul tau. Nu pot sa fac ceva asa de frumos . Desi as vrea sa iti arat si eu cat insemni pentru mine , cat insemnati toate , intr-un mod mai putin clasic , banal si pueril . Voi incerca totusi de dragul vostru. Dupa cum ai spus si tu  nu pot fi ipocrita sa spun ca nu as putea supravietui fara voi.  As putea , dar nu ar mai merita la fel de mult. Stiti ca si eu va iubesc , nu? Nu as putea sa nu va duc dorul. Cine m.ar mai face indefecta? La cine as mai tipa eu in microfon , dictand  despre motivele diplomatice? Cu cine m.as mai contrezice despre caloriile unui mar? Cine ar mai fi coltisorii mei? Cui i-ai mai zice degenerata  in timp ce ma arunc in bratele ei ? Cine nu m-ar crede ca sunt acasa singura si racita? Ar fi prea multe lucruri care poate pentru altii par ciudate si nesemnificative ,dar pentru inseamna mult. Daca m-ar intreba cineva cifra mea favorita as raspunde 5 .Aceasta cifra este magica pentru mine.Multi ar crede ca este doar pentru ca sunt nascuta pe aceasta data , dar putini vor sti adevarata semnificatie. Stiu ca nu mi-a iesit si ca tot a fost clasic si banal , dar daca tot am inceput vreau sa fie si pueril. Asa ca : Va iubesc si va multumesc ca imi ascultati tampeniile ! Sunteti cei mai buni coltisori pe care ii poate avea cineva >:D<  



Hi Feb.

My sweet February is here.Cat iubesc luna asta! Desi nu as avea un raspuns clar daca as fi intrebata de ce , eu tot ador luna asta :)) E asa calma. Toata agitatia cu sarbatorile , terminarea semenstrului I , incheierea mediilor , totul se sfarseste. Vacanta intersemestriala bate la geam alaturi de noul anotimp ce incetul cu incetul se instaleaza. Este luna in care iarna si primavara se impletesc. Este asa de frumos! Poate de asta imi place.Plus ca este luna iubirii si a indragostitilor.Deja bat campii! Oricum : 

Welcome,my February!